luni, 2 noiembrie 2009

Rugă pentru părinţi Enigmatici şi cuminţi, Terminându-şi rostul lor, Lângă noi se sting şi mor, Dragii noştri, dragi părinţi. Chiamă-i Doamne înapoi Că şi-aşa au dus-o prost, Şi fă-i tineri cum au fost, Fă-i mai tineri decât noi. Pentru cei ce ne-au făcut Dă un ordin, dă ceva Să-i mai poţi întârzia Să o ia de la început. Au plătit cu viaţa lor Ale fiilor erori, Doamne fă-i nemuritori Pe părinţii care mor. Ia priviţi-i cum se duc, Ia priviţi-i cum se sting, Lumânări în cuib de cuc, Parcă tac, şi parcă ning. Plini de boli şi suferind Ne întoarcem în pământ, Cât mai suntem, cât mai sunt, Mângâiaţi-i pe părinţi. E pământul tot mai greu, Despărţirea-i tot mai grea, Sărut-mâna, tatăl meu, Sărut-mâna, mama mea. Dar de ce priviţi asa, Fata mea şi fiul meu, Eu sunt cel ce va urma Dragii mei mă duc şi eu. Sărut-mâna, tatăl meu, Sărut-mâna, mama mea. Rămas bun, băiatul meu, Rămas bun, fetiţa mea, Tatăl meu, băiatul meu, Mama mea, fetiţa mea.

vineri, 16 octombrie 2009

marți, 1 septembrie 2009

Parintii mei!!


PARINTI DE MINA CE MA-TI DUS
SPRE AL VIETII RASARIT SI APUS
SI CITE LACRIMI I-MI VOR CURGE
SI PLING,SI-AS PLINGE..
O INIMA IN PIEPT MI-ATI PUS
SA PLING LA CAPATIIUL VOSTRU LA APUS
CA SUNT DEPARTE MAMA
SUNT DEPARTE TATA...
SUNTETI CA FLORILE SI-N SUFLET ARDE
O FLACARA,MA DOARE,CIT MA DOARE!!!!!
O!MAMA,O!TATA MINIILE SA VA SARUT
CACI STELELE CE-N VIATA-MI,LE-AM AVUT,
ATIT DE PALIZI SUNT
SI RECI,CA UN RECE VINT
DAR LUMINA VOASTRA CE CALEA-MI LUMINEAZA
SI DRUMUL CARE AL TRECE,I-MI URMEAZA
NUMELE VA VOI ROSTI CA RUGACIUNE
PINA LA SFIRSIT,CIND SOARELE I-MI VA APUNE...

Tatal meu!



Câtă nevoie, Doamne, am de tata...
De sfatul lui, de mâna lui fierbinte,
Câtă nevoie am de-al meu părinte,
De inima-i atât de mare, biata...
El doarme-atât de sfânt în cimitir...
Şi eu aştept din moarte să se scoale,
Să-mi pună palma peste tâmple goale,
Să mă înveţe viata, fir cu fir...
Şi poate că de-acolo, sus, din cer,
El mă aude şi mă vede, încă,
Şi poartă-n ochi o lacrimă adâncă
Şi iubitoare, pentru tot ce-i cer...
Câtă nevoie, Doamne, am de tata...
De sfatul lui, de mâna lui fierbinte,
Câtă nevoie am de-al meu părinte,
De inima-i atât de mare, biata...

Mama mea!




Eşti îngerul ce m-a vegheat mereu
La bine şi la rău.
Eşti fiinţa cea mai dragă
De pe lumea-ntreagă.
Tu nopţile m-ai vegheat
Şi cu glasul mi-ai cântat.
M-ai învăţat să râd
Şi-n jurul meu să văd,
Să merg şi să vorbesc
Şi pentru toate astea-ţi mulţumesc!
Şi-n fiecare seară,
Mă rog lui Dumnezeu
Să te ocrotească,
Luminându-te mereu.